Jurnal de România. Constanța - cronica de teatru

3 martie 2017

Piesa Jurnal de Romania . Constanta a avut premiera la data de 3 martie 2017 la teatrul Fantasio din Constanta pusa  in scena de regizoarea Carmen Lidia Vidu. Piesa prezinta 6 femei artiste Mirela Pana, Lana Moscaliuc, Turchian Guzin Nasurla, Laura Iordan Adrian, Alina Mantu, Florina Stanculet  si impresiile pe care acestea le au asupra aspectului si vietii cotidiene din orasul Constantadar si anumite pareri referitoare la viata de familie, relatiile cu parintii, sotii si copiii lor. Protagonistele au toate o anumita maturitate fiind in jurul varstei de 40 de ani,  astfel incat experientele lor  acopera doua lumi,  cea a comunismului si perioada de dupa Revolutie, continuitatea fiind data de orasul Constanta ca spatiu al vietii si creatiei.

Naratiunea piesei are ca teme principale decaderea dar si degradarea sistematica a orasului Constantadar si necesitatea de a reinnoi orasul din punct de vedere urbanistic si cultural, copilaria modesta a artistelor dar si a parintilor  acestora sub regimul comunist din Romania in anii 70-80. Eroinele evoca stradania acestora pentru a-si gasi o meserie , a-si realiza ocariera si a-si castiga existenta din arta. Ele isi dezvaluie iubirile impartasite sau esuate, isi prezinta copiii, isi marturisesc credinta si discuta despre convietuirrea etnica din Dobrogea.

Artistele au venit in fata publicului pe o scena simpla  in fundalul careia rulau imagini din viata lor, lumina  redusa facandu-le sa se piarda pe acest fundal .

Piesa a lasat impresia unei sinceritati maxime, discursul fiind realizat prin tehnica psihodramei, scotand la suprafata  anxietatea, neimplinirile, regretele, dar si hotararea de a se accepta pe sine si pe cei din jurul lor  de a cladi un oras mai putin banal, cu o viata culturala mai interesanta. Publicul s-a recunoscut in aceste biografii prezentate pe scena , receptionand apelul la civism si cultura facut de artiste.

Spectacolul s-a bucurat de o buna primire fiind deja prezentat de televiziunile si radiourile locale

Crăciunul de ieri şi de azi

18 decembrie 2016

Crăciunul este o sărbătoare care uneşte în fiecare an intreaga creştinatate la 25 decembrie la naşterea pruncului Iisus Hristos.

Povestea biblică a Crăciunului este bine cunoscută. Fecioara Maria şi sotul ei Iosif pornesc din Nazareth spre Betleem unde romanii faceau o înregistrare a celor din tinutul Iudeii .Sfânta Familie se alătură altor pelerini care mergeau în aceeaşi  direcţie. Fecioara Maria este în pragul naşterii şi obosită ajunge împreuna cu Iosif în Betleem unde caută adapost. Negăsind loc la un han, se adăpostesc intr-un staul unde Maria “naşte în ieslea boilor pe-Împaratul tuturor”.

Păstorii din apropiere văzând steaua luminoasă işi  dau seama ca o minune s-a intâmplat, se apropie de ieslea sfânta şi aduc daruri Fecioarei şi  Pruncului . Magii vin din depărtare călăuziţi de stea recunoscând în aceasta apariţie celestă împlinirea profeţiei ca se va naşte un Mântuitor.

Din aceasta poveste se trag tradiţiile legate de Crăciun.

Colindătorii veneau pe la casele oamenilor ca să aduca vestea Naşterii Domnului, iar gazdele ii primeau cu nuci, mere şi covrigi. Pentru creştinii ortodocşi perioada de dinaintea Crăciunului este o perioadă de post în care oamenii se abţin  în a manca dulciuri, carne, aceste preparate fiind rezervate sărbătorii.

La catolici şi protestanti, perioada de patru saptamani înainte de Crăciun se numeste advent şi  este o perioada de aşteptare a pruncului; fiind iarna, oamenii se strângeau în case, recitând rugăciuni şi  poezii . Pentru a îndulci aşteptarea celor mici le dădeau în fiecare zi cate o mică surpriză dulce (un biscuit, un covrig), de aici s-a născut obiceiul calendarului de advent.

Tradiţia bradului de Crăciun işi are originea în obiceiurile tuturor popoarelor europene, care vedeau în bradul veşnic verde un simbol al rezistentei şi  renaşterii. Fiind perioada cea mai întunecată a anului, apropiată de Solstiţiul de iarna în emisfera nordică, multe din tradiţiile acestei perioade aduc lumânari aprinse în case. Bradul împodobit cu lumânărele a aparut probabil în Germania, dar a devenit cu adevărat popular în epoca victoriană. Charles Dickens cu a sa “Poveste de Crăciun”, dar şi poetul american C.Moore cu poemul “O vizită a Sfântului Nicolae” au contribuit la creşterea popularităţii tradiţiei darurilor de Crăciun.

Chiar şi figura binecunoscută a lui Moş Crăciun este o combinaţie între imaginea Sfantului Nicolae, episcopul de Myrra care aducea noaptea daruri copiilor sămani, şi  personajul creat de C. C.Moore şi apoi popularizat de firma Coca-Cola in binecunoscutele reclame.

În ziua de azi, tradiţiile străvechi au capatat o alta dimensiune, despre care se spune adesea ca este adaptată societăţii de consum. Colindele au fost înlocuite de concerte de Crăciun, în loc de mici daruri de fructe şi jucării, aşteptăm să primim cadouri substanţiale, pentru care ne îmbie toate magazinele în perioada sărbătorilor. De la jucării, îmbracaminte, bijuterii, cosmetice sau accesorii tehnologice, nimic nu lipseşte din sacul Moşului, care nu mai vine în secret noaptea, ci umbla cu alai prin mall-uri şi prin pieţe. Cele câteva lumânărele care luceau în brad în noaptea de Crăciun s-au transformat în ghirlande luminoase întinse pe străzi şi în case, generând o adevarată competiţie a celor mai luxoase podoabe. Iar în locul postului cu care il aşteptam pe micul Prunc, ne desfătăm astăzi cu zeci de dulciuri şi bunătăţi, iar petrecerile încep înca de la 1 decembrie. Totul este sa nu uităm de minunea Naşterii Domnului, care ne-a adus toate aceste bucurii şi să ţinem minte ca de Crăciun nu vorbim numai de cadouri si distracţie, ci şi de credinţă şi de bucurie spirituală.

L‘Om DAdA

15 decembrie 2016

Am pornit de la doua scurte secvente din spectacolul L‘Om DAdA produs si interpretat de Gigi Căciuleanu in 2016 la Teatrul National Bucuresti.

Spectacolul este bazat pe textul L'Homme approximatif, de Tristan Tzara. Este relevant ca Gigi Căciuleanu a ales acest poem in anul in care se sarbatoreste centenarul miscarii dadaiste. Gigi Căciuleanu descrie conceptul ca fiind o poezie  a contrastelor .

“Mișcarea dansată este un dozaj controlat și savant între haos și ordine. Să iei bastonul cu ambele capete… Haosul fără nicio structură, n-ar rezista nicio secundă, ordinea, singură, fără un dram de nebunie, n-ar putea fi decât destructurantă și catastrofică… Nebunia și structura n-ar ști să existe singure. Dimpotrivă chiar. Sunt destinate să trăiască într-o permanentă simbioză. Cu nevoia vitală să fie alimentate de o continuă și mutuală înfruntare… Nicio explozie de nebunie creatoare, nicio răsturnare de logică, nicio bulversare de sintaxă, nicio imagine poetică n-ar fi posibilă fără claritatea simplă a cuvintelor… sau conceptelor”, explică Gigi Căciuleanu in caietul spectacolului. Intr- adevar lirica dadaista porneste de la un mod fragmentar de combinare a cuvintelor aparent fara legatura, abolind structurile gramaticale si generand  noi intelesuri.

In spectacol se confrunta doua personaje – al doilea balerin este Lari Giorgescu, ca doua ipostaze ale maturitatii si tineretii. Pe scena sunt desenate linii si un cerc intre care evolueaza cei doi dansatori, la inceputul spectacolului unul dintre ei citeste un ziar, din care mai tarziu cel de-al doilea personaj taie bucati, sugerand tehnica dadaista de compunere a poemelor. Atmosfera este melancolica, iar cei doi danseaza mai mult impreuna decat in contrapunct. In scena se afla si un balansoar care sugereaza o poveste de altadata ca si versurile romantei in ritm de tango pe care danseaza cei doi

Gaudeamus 2016

Targul International de Carte Gaudeamus aflat la a 23 editie s-a desfasurat la Pavilionul Expozitional Romexpo. Targul a strans numeroase edituri si expozanti, primnd mii de vizitatori din toate colturile tarii.

Am ajuns si eu sambata 19 noiembrie, probabil cea mai aglomerata zi. La intrare m-am intalnit cu actorul Codrut Keghes care il juca pe Dezbracatu. care este un personaj celebru pe care il admir. El era imbracat intr-o haina foarte distractiva de culoare galbena cu buline rosii,  cu sapca si un fular alb.

Cand am intrat in pavilion, m-a  uimit marimea spatiului umplut pana la refuz cu standuri ale editurilor pline cu carti de toate felurile: beletristica, traduceri, poezii , carti pentru copii, jurnale de calatorii, albume, benzi desenate,orice tiparitura la care te-ai fi gandit.

La editura Humanitas l-am intalnit pe Mircea Cartarescu vorbind publicului despre cartea lui Max Blecher, un scriitor interbelic care a murit foarte tanar rapus de tuberculoza. Zilele acestea s-a lansat si un film cu un scenariu bazat pe acest roman, regizat de Radu Jude, prezent si el la lansare. Mie Mircea Cartarescu mi s-a parut o persoana buna si simpatica.

Mai tarziu tot la aceasta editura Marius Chivu si-a lansat propriul jurnal de calatorii Trei saptamani in Anzi in care povesteste o ascensiune in Peru la cetatea incasilor Machu Picchu, ilustrata cu poze facute in calatorie chiar de el. Scriitorul si prezentatorul Marius Chivu are si o emisiune in fiecare luni de la ora 22.00 pe Radio Seven numita All You Can Read in care dialogheaza cu diferiti scriitori si artisti pe diverse teme culturale alese de acesta, precum si despre muzicile lor preferate.

La editura Litera, o foarte tanara  autoare numita Cristina Chiperi, in varsta de numai 16 ani,  a lansat o carte despre liceeni, numita My Dilemma  is You, aparuta mai intai pe Internet.

In treacat i-am mai vazut pe criticul Alex Stefanescu, scriitorul Gabriel Liiceanu, Dan. C. Mihailescu (Cartea de la ora 5), autoarea Petronela Rotar (la editura Herg Bennet), poetii Florin Dumitrescu si Stefania Mihalache (la editura Nemira).

Noroc ca am primit cadou o gentuta de la Scena9, un website cultural, ca sa avem in ce pune cartile cumparate.

Ziua Portilor Deschise la Radio Romania

Articol redactat dupa vizita la Radio Romania din 31 octombrie

Cu ocazia aniversarii a 88 de ani de existenta, Radio Romania a derulat luni 31 octombrie 2016, in cadrul evenimentului Zilei Portilor Deschise, o serie de activitati educative si culturale la care au participat studentii de la Jurnalism din cadrul Universitatii Ovidius din Constanta.

         Radio Romania a debutat in 1928, iar printre cele mai cunoscute radiouri sunt

ü  Radio Romania Actualitati

ü  Radio Romania Cultural

ü  Radio Romania Muzical

ü  Radio Romania Antena Satelor

ü  Radio Romania International

ü  Radio Romania Regional

ü  Radio Romania 3Net ,,Florian Pittis

Cei prezenti  au fost Daniela Sirbu editorul agentiei RADOR , Radio Difuziunii Romane , Laura Ionescu si Georgiana Ghizdeanu de la Radio Romania 3. NET Florian Pittis, Renate Ruse regizorul de studio, dar si Razvan Petre play listul manager la Bucuresti Fm si realizatorul emisiunii de dimineata, care au stat la dispozitia studentilor raspunzandu-le la intrebarile pe care acestia le au avut  .

Studentii au avut ocazia de a vedea  cum arata un studio de radio, dar si de a- i cunoaste pe Daniela Mihai Soare si Ionut Dragu  de la RRA pe care I-au gasit on air in timpul emisiunii Prietenii de la 10 .

 Razvan Petre le-a explicat studentilor ca cel mai bine ar fi sa se orienteze pentru inceput catre un radio regional sau local deoarece este important sa stii ce se intampla in localitatea ta dar poate fi si un loc unde ai sansa sa experimentezi cat mai mute noutati .

Editorul agentiei RADOR  Daniela Sirbu le-a vorbit studentilor despre fluxul continuu si modul de lucru al angajatilor, dar si despre faptul ca agentia RADOR se ocupă cu monitorizarea continutului media furnizat de 50 de posturi Radio TV,  150 de publicatii romanesti si 400 de publicatii internationale in 15 limbi diferite cum ar fi maghiara, sarba, rusa, s.a. 

Fetele de la Radio 3. Net Florian Pittis  Laura Ionescu si Georgiana Ghizdeanu au marturisit ca ele incearca sa- i multumeasca pe cat posibil pe toti ascultatorii si ca play listul lor contine cel mai mult melodii din strainatate.

Studentii au avut ocazia de a vizita si studioul de teatru radiofonic si au descoperit cum se lucreaza la piesele de teatru.

La sfarsit angajatii radioului le au oferit studentilor cate o diploma si o carte ca semn de multumire pentru ca ii ascultam

La plecare studentii au fost foarte incantati de aceasta oportunitate, aceea ca au putut vizita radioul public, Radio Romania.

 Am fost impresionat de vizita la radio si de oamenii deosebiti care lucreaza acolo . Mi-am dat seama ca este  un loc de munca interesant.

UN AN DE LA COLECTIV

Incendiul din clubul Colectiv  din Bucuresti  a avut loc  acum un an pe 30 octombrie2015.Clubul functiona  intr-o hala a fostei  fabrici Pionerul situate pe strada Tabacari in sectorul 4.In acea seara tocmai avea loc un concert al formatiei Goodbye to Gravitypentru lansarea albumului lor Mantras of War. Focul a fost provocat de catre artificiile folosite în timpul concertului, artificii care au dus la aprinderea buretelui folosit pentru antifonare de pe un stalp al cladirii. Flacarile s-au extins foarte repede în tot clubul. In club au fost circa 400 de persoana care au incercat sa iasa pe singura usa existenta. S-a creat o busculada in care au fost prinsi cei ce doreau sa iasa in timp ce focul ii impresura din spate.

În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat un numar de 64 de persoane. În afara de cele 26 de persoane decedate în incinta clubului și de una care a murit în drum spre spital, au fost alte 186 de persoane ranite, din care 146 au fost spitalizate. În saptamanile de dupa incendiu au decedat alte 33 de persoane. Dintre cei cinci membri ai trupei Goodbye to Gravity patru si-au pierdut viata.

Urmarile acestei tragedii s-au vazut pe mai multe planuri. Ca urmare a protestelor masive care au urmat incendiului, au demisionat pe 4 noiembrie 2015 Victor Ponta, împreuna cu guvernul sau, și primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. Cei din strada au strigat ,,Coruptia ucide”, referindu-se la faptul  ca clubul primise aviz de functionare desi nu indeplinea normele de prevenire si stingere a incendiilor.  Imediat dupa acest incendiu multe cluburi s-au inchis pentru ca nu intruneau nici ele conditiile de functionare: extinctoare,doua usi  si alte mijloace. Aceasta a aratat ca de fapt era o practica generalizata de a functiona in conditii ilegale.Mai multe incendii din Bucuresti si din tara care avusesera loc prefigurau aceasta tragedie.

Un alt aspect a fost cel al ingrijirii care au putut fi acordate ranitilor in spitalele bucurestene. S-a dovedit ca atat numarul de locuri  cat si conditiile de ingrijire sunt improprii pentru cei internati. Desi unii au fost transferati la spitale din strainatate in tari precum Belgia, Israel, Austria, Olanda;  totusi unii nu au mai putut fi salvati. In 2016 a izbucnit scandalul Hexi Pharma care a dezvaluit faptul ca dezinfectantii folositi in spitale nu sunt conformi.

In urma acestei tragedii s-a demonstrat faptul ca Romania mai are de lucru la multe capitole in societate dar poate amintirea celor morti ne va face o societate mai agresiva  in combaterea coruptiei.